O scurta istorie a cuptoarelor cu microunde

Pe masura ce cel de-al doilea razboi mondial s-a incheiat, piata de tuburi magnetronice a fost folosita pentru generarea de microunde pentru un radar militar cu raza scurta de actiune.

Producatorii de magnetroni precum Raytheon au cautat cu nerabdare noi aplicatii pentru tehnologie.

Era bine cunoscut faptul ca undele radio ar putea incalzi materialelel dielectrice, iar utilizarea incalzirii dielectice in contexte industriale si medicale a fost destul de comuna. Ideea de a incalzi alimentele cu unde radio nu a fost noua: Bell Labs, General Electric si RCA au lucrat cu totii la variatiuni ale acestei tehnologii.

La targul mondial din 1933 din Chicago, Westinghouse a demonstrat capacitatea unui transmitator radio cu o lungime de 10 kilowati de a gati fripturi si cartofi intre doua placi metalice.

Inginerul companiei Raytheon, Percy Spencer, a mers mai departe cu aceste inovatii. Un articol din anul 1958 al celebrei publicatii Reader’s Digest a descris descoperirea accidentala a lui Spencer ca aceste microunde ar putea incalzi alimentele.

In 1946, Spencer a depus cereri de brevete privind utilizarea de microunde pentru gatitul produselor alimentare. Unul dintre brevetele sale a ilustrat chiar si cum poti incalzi floricele la cuptorul cu microunde. Astazi, un cuptor cu microunde Beko este folosit in 85% dintre cazuri doar pentru pregatirea popcornului!

Totusi, Reader’s Digest sustine ca descoperirea lui Spencer a condus direct la comercializarea cuptorului nu este singura variabila din aceasta situatie. De exemplu, in 1984, cercetatorul John M. Osepchuk a scris despre amintirile lui si ale altor colegi intr-o lucrare intitulata “ O istorie a aplicatiilor de incalzire cu microunde”. Cu toate acestea, Percy Spencer a fost in pozitia de a sugera comercializarea pe piata a acestor cuptoare cu microunde, iar participarea sa in acest proces a fost una considerabila.

In ciuda potentialului de a incalzi instant mancarea, primele cuptoare cu microunde marca Radarange, comercializate de Raytheon in 1946, au fost destinate utilizarii in restaurant, precum si pentru reincalzirea meselor in avioane. Acestea erau aparate masive si scumpe, construite in jurul tuburilor de magnetron de 1,6 kilowati care trebuiau sa fie racite continuu cu apa.

Pana in 1955, Raytheon a inceput sa licentieze tehnologia cu microunde, iar primul cuptor cu microunde destinat consumatorilor a intrat in vanzare de la Tappan. Versiunea Tappan RL-1 a fost montata pe perete si a costat, in SUA, aproximativ 1.295 de dolari ( care in prezent ar fi echivalentul a aproximativ 11.000 de dolari), facandu-l inaccesibil pentru publicul larg. Zece ani mai tarziu, Raytheon a achizitionat Amanda Refrigeration si a inceput sa comercializeze cuptoare cu microunde mai ieftine.